PSD si PDL alearga strins pe acelasi culoar, PNL stabil

In ultima saptamana de campanie pentru alegerea parlamentarilor intentiile de vot par sa fie tot mai asemanatoare cu cele de la alegerile locale. Cele 4 formatiuni care au sanse sa treaca pragul electoral au crescut fiecare cu 1-2 procente, in defavoarea celorlalte partide mici. Fata de votul de la alegerile locale se constata insa cateva variatii in bazinele electorale ale fiecarui partid. PSD isi mentine aceleasi fief-uri traditionale (Constanta, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Gorj, Dolj, Ialomita), recastiga teren in Braila, Dambovita, Olt, Bucuresti, dar pierde procente insemnate in Arges, Bacau, Bistrita Nasaud.

PDL isi pastreaza suprematia in judetele Alba, Arad, Cluj, Neamt, Tulcea, Caras Severin, obtine procente mai multe in Vrancea, Bistrita Nasaud, Botosani, Timis, dar pierde electori in Bucuresti, Bihor, Brasov. PNL conteaza, ca si la alegerile locale, pe voturi masive in judetele Giurgiu, Calarasi, Hunedoara, Maramures, Mehedinti, Bacau, Salaj, castiga procente mai mari in Ilfov, Arges, Sibiu, Neamt si Bucuresti, dar pierde in Braila, Timis, Bihor, Dambovita. Politicienii cu notorietate si cu experienta (cu vechime pe scena politica) castiga cu usurinta mandatele in colegiile lor, indiferent de controversele iscate in jurul numelor lor, pe cand candidatii recent intrati in politica au putine sanse sa ajunga in Parlament (doar cei care candideaza din partea unor partide care domina traditional judetul din care face parte colegiul lor).

Exceptie fac acei candidati care provin din alte domenii, in care si-au facut o notorietate nationala (Florin Calinescu, Cristian Topescu). Pe masura ce campania se apropie de final, optiunile electorale se lipesc tot mai mult de partide si mai putin de candidati, in asa fel incat voturile la Camera Deputatilor vor fi asemanatoare cu cele de la Senat.

Fata de datele prezentate in raportul atasat, rezultatele alegerilor pot cunoaste modificari (in afara ce lor ce tin de marja de eroare a sondajului) datorita urmatoarelor situatii:
1. Nu au fost facute interviuri populatiei institutionalizate (din manastiri, cazarmi, puscarii, spitale, aziluri, camine) si nici populatiei din afara granitelor tarii.
2. Nu pot fi cuantificate efectele mitei electorale (ce cunoaste apogeul in ultimele zile de campanie), ale fraudei din ziua votului (este stiut ca la alegerile din 1992 au fost 1,5 milioane de buletine de vot anulate, iar analiza lor a demonstrat ca ele au fost anulate prin frauda: stampile diferite, tusuri de culori diferite) si ale turismului electoral (alegatori plimbati prin alte judete pentru a nu vota).